Vineri, 25 martie 2022, ora 11, în Sala „Porolissum” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj va avea loc lansarea cărții „Ferestre. Antologie. 1966-2021” de Ion Pop, volum apărut la Editura „Școala Ardeleană”. După lansarea cărții, autorul va susține o lectură publică. Prezintă Daniel Săuca, Viorel Mureșan și Vasile George Dâncu.
Volumul a apărut la aniversarea a 80 de ani ai autorului, sub egida Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj, cu o prefață de Al. Cistelecan.
* * *
Ion Pop e un poet în continuă urcare. Nu știu cum, pentru că poezia lui are o unitate de nedesfăcut, o constanță atitudinală aproape lineară și înseși temele nu doar că au un fel de redundanță obsesională (cele mai personale), dar se și grupează parcă de la sine într‑o suită confesivă tot mai accentuat centrată pe arpegiul melancoliei existențiale. Deși a trecut printr‑un șoc, nu există o ruptură propriu‑zisă a traseului, ci doar imponderabile – dar decisive – mutații de accent și de nuanță. Un contemplativ – „fereastra” e locul privilegiat al dialogului cu lumea, se vede și din titlul acestui volum –, Ion Pop s‑a apropiat oarecum pe furiș de condiția unui poet „participativ”, în ale cărui versuri realitatea e asumată și înfruntată. Ultimul său triptic – În fața mării (2011), Casa scărilor (2015) și Lista de așteptare (2019), precum și ineditele atașate aici – constituie o unitate creativă distinctă pe continuitatea evidentă a parcursului poetic. Prin ele, Ion Pop a devenit, dintr‑un poet stimat, fără îndoială, dar nu și privilegiat, unul din poeții cei mai relevanți ai zilelor noastre. Așa cum am mai spus‑o, dacă n‑a fost, Ion Pop sigur a devenit unul din marii noștri poeți. (Al. Cistelecan)
* * *
Pentru acest volum amplu-recapitulativ al scrisului meu liric, mi s-a părut potrivit să aleg titlul Ferestre: e una dintre figurile centrale ale universului meu imaginar, îndeajuns de simplă și de complexă, îmi pare, pentru a sugera o obsedantă nevoie de deschidere spre lumea în care am trăit, cu răsfrângerile ei lăuntrice. Înrămare a câte unui fragment de real privit adesea din Bibliotecă, cu sentimentul inevitabilei limitări a vederii, dar și cu speranţa unei fie și relative „transfigurări” a celor văzute –, poate nu tocmai în zadar: o contemplaţie elegiacă, conștientă de fragilitatea ei. Într-un târziu, am ajuns și la versul care spune că „ce se vede prin mine, prin mine se va vedea”. Cu acest dram de încredere, mă așez încă o dată printre ferestrele răbdătoare dintotdeauna. (Ion Pop)
* * *
ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare, jud. Maramureș). A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-șef și director, revista studențească de cultură „Echinox” (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris 3 (1973-1976), iar între anii 1990-1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franței. La 26 noiembrie 2015 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001. Premiul Academiei Române (1985). Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România (2012).
POEZIE: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere și albine (2010), În fața mării (2011), Casa scărilor (2015), Lista de așteptare (2019).
CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generații (1973), Nichita Stănescu – spațiul și măștile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viață și texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), „Echinox”. Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013), Poezia românească neomodernistă (2018), Cărți la alegere, I. Poeți și poezie (2020), Existența rituală. Despre poezia lui Ioan Alexandru (2020).
PUBLICISTICĂ: Ore franceze (I, 1979; II, 2002); Interviuri. Între biografie și bibliografie (2011); Dezordinea de zi (2012).
CORESPONDENȚĂ: Ore, zile, ani de prietenie. Corespondență Ion Pop-Mircea Zaciu. 1964-2000 (2020).
A coordonat Dicționarul analitic de opere literare românești (4 vol. 1998-2003, ed. definitivă 2007). A realizat antologia Poeții revistei „Echinox” (2004), o antologie a avangardei literare românești, La réhabilitation du rêve (Paris-București, 2006), și antologia Avangarda românească (2015). Coordonator al revistei Caietele avangardei, editată de Muzeul Național al Literaturii Române din București.
TRADUCERI din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Paul Ricœur, Benjamin Fondane, Paul Morand. (sursa informațiilor: site-ul Editurii „Școala Ardeleană”)
