Editura „Caiete Silvane” a publicat un volum de teatru și de artă al scriitorului și artistului Flavius Lucăcel. Volumul „Vecinii/The Neighbors/ שכנים” este trilingv, publicat în limbile română, engleză și ebraică. Traducere în limba engleză: Ioana Sas Bolba. Traducere în limba ebraică: Paul Farkas, Moshe B. Itzhaki. Cuvânt însoţitor de Daniel Săuca. Povestea cărții și a noului proiect expozițional al autorului sunt inspirate din drama evreilor din județul Sălaj și mai ales din satul natal al autorului, Aluniș, comuna Benesat, din județul amintit.
Vecinii din cer
Ferestrele silvane ale lui Flavius Lucăcel, după ce au fost expuse la Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român, la ICR Madrid, ICR Veneţia sau la Palatele Brâncoveneşti, au în proiectul expoziţional „Vecinii” un alt rol decât cel iniţial: frumuseţea cu rost a satului românesc, frumuseţea pierdută a memoriei esenţiale, nu e martora tăcută doar a trecerii unei identităţi să-i spunem naţionale, ci şi martora exodului: satul nu a fost părăsit doar de români, ci şi de evrei. Pe o aţă invizibilă (o altfel de fereastră) sunt puse la uscat rufele, hainele evreilor care au locuit în satul copilăriei autorului (un exemplar sat multietnic, specific nu numai zonei Transilvaniei), vecinii care au ajuns în abatoarele istoriei sau în ţara promisă. Spre aceste haine, ceremoniale sau de zi cu zi, privesc ferestrele lui Lucăcel, oglindă a unui trecut dramatic. Dramatismul sfâşietor – luminat discret sau mai apăsat de spaţii de o frumuseţe copleşitoare – este îmblânzit şi de albastrul caselor vechi, de albul purităţii feminine, de griurile luminoase ale statorniciei ori de curgerea domoală a vieţii. Ciudat, probabil, pentru noile generaţii, dar atât de real pentru cele mai vechi, vecinii sunt absenţi: nu mai e nimeni acasă! Au plecat toţi, care încotro: unii ucişi de moartea bună, alţii omorâţi de dictaturi demente. Noul proiect artistic al lui Flavius Lucăcel ne dă, totuşi, speranţa că umanitatea va învinge: nu mai e acasă nimeni, dar noi suntem aici!
Daniel SĂUCA
Gheorghe Traian Lucăcel, pseudonim literar și artistic: Flavius Lucăcel (n. 26 august 1968, Aluniș, județul Sălaj), este pictor și dramaturg, cu volume de teatru publicate în română, engleză, franceză și maghiară, multe dintre acestea fiind premiate și/sau puse în scenă ca spectacole de teatru ori spectacole-lectură. A fost nominalizat la Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 2015 (Singurătatea pietrelor). Din 1998 organizează și participă la numeroase expoziții de artă personale și colective din țară și străinătate. Universul său artistic poate fi vizitat pe pagina https://www.facebook.com/flavius.lucacel.
„Caiete Silvane”, revista și editura Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj.
