Conferință Camelia Burghele la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj:
„Cool și fancy: love forever. Sărbătorile iubirii pentru țărani, orășeni și generația Z”
Sala „Porolissum” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, miercuri, 20 martie 2024, ora 18. Intrarea liberă.
Satul tradițional folosea două „instrumente culturale” – calendarul și sărbătoarea – pentru o corectă punere în relație a omului cu divinitatea și cu mersul lumii; sărbătorile de primăvară celebrau dragostea, dar nu atât erotismul modernității, cât nevoia de facere a cuplului, a perechii (la oameni, păsări, animale), și ipostaza de fertilitate (la oameni, animale, holde), totul sub semnele augurale ale renașterii naturii. Aceasta este grila antropologică în care trebuie citite sărbători populare precum Dragobetele, mărțișorul sau Sânzienele.
Orășeanul, omul comunității urbane și mai ales generațiile X, Y, Z (adulții tineri, tinerii și adolescenții de azi, mai ales „nativii digitali”) aplică o altă grilă, marcată de globalizare, gadgeturile tehnologiei digitale și, mai ales, consumerismul atât de vizibil în advertising, marketizarea produselor și o nouă simbolistică a cadoului. Este o trăire cool și fancy a ceea ce, altădată, însemna „a fi în rând cu lumea” sau „a trăi cu rost”.
Și totuși… ceva leagă cele două momente comunitare, cele două tipuri de sărbătoare: dorința de a fi împreună, fie că e vorba de lavița din fața casei, de curtea bisericii sau șura danțului, ori, de partea cealaltă, de mall, de spa, de vacanța exotică sau partyul din clubul de fițe din centrul orașului.
Camelia Burghele, etnolog
Camelia BURGHELE este un etnolog/antropolog cultural specializat în magia terapeutică tradițională și formulele moderne de preluare a scenariilor magico-rituale, dar și în dinamica proceselor culturale din satele românești tradiționale (mai ales a satelor din Sălaj). Este dublu licențiată (Litere și Jurnalism, UBB Cluj), dublu master (UBB Cluj, Universitatea București) și are studii doctorale (UBB Cluj) și postdoctorale (Academia Română).
Este autoarea a peste 20 de cărți de etnologie și antropologie culturală, între care se remarcă seria de 10 volume „Satele sălăjene și poveștile lor” și o serie de „retreat-uri turistice la țară” – Șapte zile în Țara Silvaniei, Șapte povești din Țara Silvaniei și Șapte seri în Țara Silvaniei (sub tipar), în care pune în valoare cercetări etnografice personale de teren.
Este o voce autorizată a generației mai tinere de antropologi români, preocupată de radiografierea fenomenelor culturale specifice globalizării și urbanului, a noilor repere din satul post-tradițional și a formulelor elastice de raportare a omului contemporan la paradigma supranaturalului (volumul Etnologie, magie, pandemie. Cămașa ciumii, next level: 2.0, în pregătire).
Unul dintre ultimele sale volume, De la vrajă la vrăjeală. O antropologie a supranaturalului contemporan, apărut la Editura Institutul European, Iași, 2017, cu ediția a II-a în 2022, cu o prefață de Nicu Gavriluță, s-a bucurat de un succes notabil: „Un volum unic în felul său, de pionierat și, mai ales, de maximă actualitate, tentant pentru lectură” (acad. Sabina Ispas).
A activat în proiecte derulate în cadrul „Timișoara – Capitală Culturală 2023”, și, prin Culinaria Banatica, se implică în demersuri culturale și evenimente ce susțin atribuirea titlului de „Euroregiune Gastronomică” Timișoarei. Are o serie de studii de antropologia alimentației bazate pe cercetări de teren (rețete din satul tradițional), racordate la antropologia culinară (sau culturală) europeană.
Membru în boardul Asociației de Științe Etnologice din România. Protagonistă a numeroase emisiuni TV și radio regionale și naționale pe teme de antropologie culturală. Lector/speaker în diverse proiecte culturale, a impus în discursul antropologic câteva expresii definitorii: țăranul SMART, colecția de babe, țăranul – ecologist.
Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj.
