Conferință Marta Petreu: „Filosofia lui Blaga”
Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj vă invită joi, 26 septembrie 2024, ora 12, în Sala de Conferințe de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău, la conferința susținută de Doamna Marta Petreu: „Filosofia lui Blaga”. Intrarea liberă.
Un eveniment organizat în colaborare cu Asociația „Curierul timpului”, Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj și Reprezentanța Zalău a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
Marta Petreu (pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic)
– data şi locul naşterii: 14 martie 1955, comuna Jucu, jud. Cluj.
– poetă, eseistă, romancieră și specialistă în istoria filosofiei românești, profesor emerit dr.
– s-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare clujene „Echinox”.
– membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, din 1990.
– este fondatoarea revistei Apostrof, între aprilie 1990-martie 2023 a fost redactorul-șef al publicației culturale (394 de numere).
– doctor în filosofie, din 1992, al Universităţii din Bucureşti, cu teza: Valenţele estetice ale anamorfozei logice, conducător ştiinţific fiind profesorul Ion Ianoşi.
– profesoară de istoria filosofiei româneşti, din 1992, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, secţia Filosofie; din 2001 – conducător de doctorate în Şcoala doctorală Paradigma europeană a Universităţii „Babeş-Bolyai”.
– domenii de competenţă: istoria culturii şi filosofiei româneşti, teorii psihanalitice, literatură românească, filosofie comparată, filosofia teatrului, revuistică, tehnici editoriale de carte.
– a debutat în 1972 cu poezie în revista Muguri (Mediaş).
– a debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele.
– a publicat 38 de volume proprii, din care: 21 volume personale de specialitate, în ţară; 3 volume personale de specialitate apărute în străinătate (în SUA şi Serbia); 4 volume personale, cărţi de publicistică, ce implică şi filosofia; 9 volume personale, poezie, în ţară; 1 volum personal de poezie apărute în străinătate (în Franţa).
– volumele sale au primit numeroase premii naţionale şi internaţionale și au fost traduse şi publicate în Franţa, SUA, Italia, Ungaria, Serbia, Spania, Elveţia, Israel.
– a îngrijit, prefaţat, postfaţat circa 20 volume de filosofie românească, a colaborat la circa 15 volume colective de studii asupra culturii româneşti; are mai multe volume despre personalităţi ale culturii române contemporane gândite şi alcătuite de ea; este prezentă în peste 30 antologii de poezie apărute în România şi în alte aproximativ 20 apărute în traducere (franceză, engleză, spaniolă, maghiară) în străinătate.
Volume:
– volume de poezie: Aduceţi verbele (1981), Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mâniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viaţa mea (2014); Haita (2022).
– ca eseist şi istoric al filosofiei româneşti, a publicat volumele: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); Ionescu în ţara tatălui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009).
– a publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gândit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu‑Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona, Miklos Bánffy, Ion Vartic ş.a.).
– în 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut: romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului; Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate până în 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească; Filosofia lui Caragiale; O zi din viaţa mea fără durere; Ionescu în ţara tatălui; Jocurile manierismului logic; Filosofii paralele; Biblioteci în aer liber. Oameni, cărţi, amintiri; Asta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (reeditat în colecţia „Plural”, 2009, 2010).
– în colecţia „Eseuri şi confesiuni” a Editurii Polirom au apărut volumele Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tânără (2016) şi Despre bolile filosofilor. Cioran (2017), iar în colecţia „Plural”, Domni şi Doamne (2020) şi Blaga, între legionari şi comunişti (2021). În 2017 a publicat, tot la Editura Polirom, romanul Supa de la miezul nopţii.
Premii:
Acasă, pe Câmpia Armaghedonului – premiul cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat de Gala Industriei de Carte din România, mai 2012; premiul Liviu Rebreanu acordat la Zilele Liviu Rebreanu, Bistriţa, 2011; premiul Poesis pentru proză, 2011,
De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească – premiul revistei Observator cultural pentru eseu, 2012,
Supa de la miezul nopţii – premiul PEN România, 2018,
Blaga, între legionari şi comunişti – premiul „Scriitorul Anului 2021”, acordat de USR,
Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1981, 1997),
Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2003, 2005, 2006),
Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2003),
Premiul revistei Poesis (1993, 2001),
Premiul „George Bacovia“ al revistei Contemporanul (1993),
Premiul „Nichita Stănescu“ (1997),
Premiul „Henri Jacquier” (2001),
Marele Premiu „Lucian Blaga“ (2002),
Premiul „Tudor Arghezi“ (2008), Premiul Salonului de Carte Oradea (1993),
Premiul Salonului Naţional de Carte Cluj (1997),
Trofeul Societăţii „Eugen Ionescu“ (Slatina, 2001),
Premiul internaţional „Lillian Hellman/Dashiell Hammett Grant“ pe 2001, acordat de Human Rights Watch.
Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj.
